În căutarea unor moduri noi de a defini „stilul”

„Până la urmă, despre ce vorbim?”, mă întreabă Sorin zâmbind relaxat.

„Vorbim. Vorbim despre voi.”

Ne întrerupe sunetul unui motor puternic. Pe stradă trece o mașină americană din anii 60’. O admirăm toți. „Eu prefer mașinile europene, exprimă forța printr-un stil mai fin”, remarcă Sorin.

Raluca îl completează: nu o fascinează mașinile, trebuie doar să fie puternice și rapide.

Cei doi sunt un exemplu viu al dualității. Le spun asta. Râd și sunt de acord.

***

M: De ce Men’s Cave?

Sorin: Am vrut să creăm un loc în care să nu vindem doar haine, ci outfit-uri, un loc în care să propunem un anumit fel de a aborda stilul.

Era o perioadă în care toată lumea era orientată spre alți termeni ca naming — „gentleman” este un exemplu. Eu cred că știi să porți haina, nu te poartă ea pe tine. Există anumite ritualuri, iar toate acestea se învață: să ai o anumită atitudine, să vorbești într-un anumit fel, să știi când și cum se bea un pahar cu vin sau coniac, când și unde se fumează un trabuc.

Raluca: Numele s-a născut chiar la un pahar de vin. Îi povesteam unei prietene grafician că ne dorim să fie un spațiu dedicat bărbaților, în care să se simtă liberi să se desfășoare și să exploreze. În câteva secunde, ea a spus Men’s Cave. Ne-am uitat unul la altul și am spus ‘ăsta e’.

M: Prin ceea ce faceți, arătați că dincolo de o haină este un întreg univers. Cei care vă trec pragul își descoperă, alături de voi, stilul personal, iar spațiul pe care l-ați creat este contextul ideal pentru o astfel de discuție.

S: Am vrut să oferim ceva diferit. Un spațiu în care să ai răgazul de a te înțelege pe tine, un loc în care să îți dorești să revii cu drag, un univers în care să te simți relaxat și să îți poți explora imaginația.

M: Este o căutare pe care și voi o aveți?

S: Da, personal, am încercat și încerc mereu să devin mai bun, să fiu mult mai atent la atitudinea mea, la modul în care vorbesc, în special limbajul corporal și, bineînțeles, la modul în care mă îmbrac.

R: Și pentru mine este și a fost o căutare continuă. Intrarea în labirintul acesta destinat bărbaților a fost o provocare, iar eu iubesc provocările. Am avut momente în care ideile erau prea îndrăznețe pentru o zonă dominată, în general, de mult conservatorism. E nevoie de dorința de a explora, de a fi mai relaxați, de a încerca lucruri diferite.

M: Cum vi s-a schimbat abordarea asupra vieții, odată cu Men’s Cave?

S: Am cunoscut foarte mulți oameni, din medii diferite. Ne plac oamenii care ne inspiră, care nu se plâng ‘că e greu’. Avem din ce în ce mai puțin timp, iar cel pe care îl avem ne place să îl petrecem cu oamenii alături de care ne simțim bine.

R: Apreciem mai mult calitatea vieții și trăim cât mai aproape de ceea ce suntem și ce ne definește.

S: Viața, de multe ori, e așa cum spuneai tu: ca labirintul de pe sticla asta de vin. Ești pe un drum, descoperi că nu e cel pe care trebuia să fii și e necesar să te întorci. Te rătăcești, dar până la urmă ajungi acolo unde trebuie să ajungi.

R: Da. Suntem mereu într-un punct al labirintului.

M: Unde vă place să mergeți ca să fiți? Unde simțiți că sunteți voi?

R: Aseară, de exemplu, a fost un astfel de moment acasă. Doar noi doi și băiețelul nostru David. Fără griji. Încercăm să ne construim cuibul nostru la Eforie Nord – ne întoarcem de unde am plecat.

S: E despre oameni și despre momente, nu neapărat locuri. O situație, un moment, o persoană cu care ești. Sunt momente când ajungem acasă și suntem doar noi.

***

Sorin ia o pauză. Degustă din paharul său, uitându-se pe fereastră. Apoi, se uită către mine.

S: Ție ce îți place să faci?

M: Uite fix asta: să cunosc oameni ca voi. Să îi fotografiez. Să le aflu poveștile, să învăț din ele, să le scriu. Așa simt că trăiesc.